Mi-am amintit

Azi am fost în parc, mi-am adus aminte de clipe fericite. Cu zîmbet pe faţă am venit şi cu zîmbet am plecat, iar acum mă simt cît se poate de sec, scurs, obosit şi gol. Mi-am adus aminte de prima dată cum şedeam pe scăunel. Cît timp a trebuit să te fac să pui picioarele tale pe ale mele. Greu era. Mi-am adus aminte cum ne sărutam de două ori. Mi-am adus aminte de dorinţa care ţi-am pus-o, nu ai mai indeplinit-o. Mi-am adus aminte cum am întîrziat la întîlnire. Ai spus "te omor", pentru că tu alergai să nu te aştept, iar eu mergeam liniştit şi am întîrziat cu 3 minute. Te-am sărutat, mi-am cerut scuze şi ţi-a trecut. Mi-am adus aminte cum ingheţam si căutam altă bancă. Am fost şi la cealaltă. Mi-am adus aminte cum mîncam bomboane. Ai plecat cu restu` acasă.
Mi-am amintit cum te-am muşcat de buză, defapt tu îi spuneai muşcătură, şi nu te duceai acasă să nu vadă tata. Mi-am amintit cum plecam acasă , cuprinşi, unul aproape de altul, nici un centimetru nu era între noi şi mergeam puţin, mă puneam în calea ta şi te sărutam. Mi-am amintit cum spuneai că am urechi moi. Şi le-ai dat şi nume. Mi-am amintit cum nu vroiam să se termine acel moment, cum spuneai că buza mea de jos îi dulce şi cum te iubeam.
Tot ce s-a petrecut acolo a avut loc ieri. Ţin minte orice detaliu. Ţin minte orice cuvînt spus de tine. Ţin minte privirea ta şi zîmbetul tău după săruturi. Ţin minte cum ne cuprindeam, cum puneai capul pe pieptul meu şi mă stringeai, în acele clipe cu adevărat simţeam că cuiva îi pasă de mine. Ţin minte cum îmi ţineai mîna, ca in poză. Ţin minte totul.
Şi cel mai tare doare gândul că nu voi mai fi în stare să simt aşa ceva, pentru că numai Danuuu, ci nu Danu poate simţi astfel.