vineri, 10 decembrie 2010

Monolog

Ma simt ca un pustiu, numai in loc de soare e lumina becului si in loc de vint suna muzica la intimplare. Nu simt ca traiesc. Nu sunt intrebat, nu trebuiesc la nimeni. Simt un gol in cap si in ochi un val, un nimic in piept si oboseala in miini si picioare. Nimeni nu-mi scrie, nu imi zimbeste. Ce mult mi-i dor sa fiu cerut de cineva, sa imi vorbeasca doar ca i s-a facut dor de mine, si doar ca sa vada ce fac si mult mi-i dor sa simt ca exist si pentru cineva. Mor incet si in chinuri. Sunt singur. Stiu ca asta merit, eu sunt vinovat, eu sunt sec, nu altii.
Imagineaza-ti o viata fara flori, fara roz, fara muzica, fara sens.
Imagineaza-ti o vara fara vacanta, fara soare, fara caldura.
Imagineaza-ti o lume fara zi si noapte, fara fluturi, fara pasari.
Asa ma simt.

Un comentariu: